This slideshow requires JavaScript.
Am gasit multe “opinii de bine” ori ganduri potrivnice referitoare rezervatiei de la Zarnesti – liBEARty. Timpul va decanta cat gram de adevar exista in fiecare tabara sustinatoare a diferitelor ganduri.
Personal, am descoperit in liBEARty genul de proiect care iti da sansa de ati educa demnitatea. Nu sunt persoana care sa emita pareri cu rolul de a eticheta; dar, ceea ce pot spune este ca atat doamna Cristina Lapis, cat si intreaga echipa de la Zarnesti sunt niste coechipieri fericiti in zona de mocirla in care s-a tot scufundat societatea contemporana. Datorita lor, ursilor ce au fost intr-un fel sau altul intemnitati de monstruozitatea oamenilor li s-a redat, fie si spre finalul vietii, tihna necesara.
Nu ramane decat ca datorita noua acest frumos proiect sa continue, sa aratam celor implicati ca ne pasa, ca suntem parte a aceluiasi joc!
Doi urşi şi-au găsit părinţi adoptivi on-line
10.01.2011 08:37:26
Numărul urşilor din Rezervaţia Libearty Zărneşti care pot fi adoptaţi virtual a crescut la nouă, iar administratorii Rezervaţiei „Libearty Zărneşti“ promit că vor crea această posibilitate pentru toţi cei 56 de actuali „pensionari“ ai Sanctuarului.
Lansată înainte de Crăciun, campania de adopţii on-line de pe site-ul Asociaţiei de Protecţie a Animalelor „Milioane de prieteni“ (http://milioanedeprieteni.org/) a dat primele rezultate: trei familii din Bucureşti au ales cîte un pachet de adopţie în valoare de 50 de euro lunar, iar o a patra familie, din Austria, şi-a manifestat la rîndul ei intenţia de a adopta un urs. Urşii de care aceste familii s-au îndrăgosti sînt Max (două familii) şi Mura (o familie), dar banii donaţi vor fi folosiţi de fapt pentru toţi cei 56 de urşi ai rezervaţiei.
Primul pas
„Toate cele trei familii sînt din Bucureşti şi deocamdată am făcut doar un schimb de mailuri, dar îi aşteptăm şi în rezervaţie. Au semnat angajamentul de plată, iar noi le-am trimis deja certificatele de adopţie, un set de fotografii color cu ursul preferat şi întreaga lui poveste, de dinainte şi de după ce a ajuns să trăiască în rezervaţie, precum şi magnetul de frigider cu sigla rezervaţiei. De asemenea, un adult şi un copil al fiecărei familii vor avea intrarea gratuită în rezervaţie ori de cîte ori vor dori să-şi vadă ursul favorit, pe parcursul anului acesta. Este o metodă prin care dorim să atragem sponsorizări pentru întreţinerea celor 56 de urşi din rezervaţie, avînd în vedere că şi partenerii noştri din WSPA se vor îndrepta, de anul viitor, spre noi proiecte şi probabil nu vom mai primi sponsorizări din partea lor. Am mizat mai mult pe «părinţi adoptivi» din străinătate, dar ne bucurăm să vedem că primii care au dat curs campaniei noastre au fost familii din România“, a declarat Cristina Lapis, preşedintele Asociaţiei de protecţie a animalelor „Milioane de prieteni“, care administrează şi Libearty Zărneşti. Tot ce trebuie să faceţi pentru a adopta on-line un ursuleţ este să accesaţi site-ul asociaţiei (http://milioanedeprieteni.org/), secţiunea „adopţii & donaţii“, apoi să apăsaţi butonul „adoptă un urs de la Bear Sanctuary“. În schimbul unei donaţii minime de 25 de euro pe lună, veţi primi un pachet de sponsorizare care vă va aminti că ajutaţi un urs să trăiască.
Un amănunt care trebuie subliniat este că pachetul de adopţie presupune plata lunară a taxei alese, pe o perioadă de un an (adică, un pachet de 25 de euro înseamnă de fapt 300 de euro pe care persoana care a adoptat ursuleţul se obligă să o plătească).
O tonă de mîncare pe zi
„Donatorul va primi beneficiile pachetului de sponsorizare, desigur simbolice, îndată ce va achita donaţia pentru prima lună. Cu fiecare donator vom încheia o convenţie morală, care atestă faptul că acel contract este pe un an întreg, iar donatorul va achita suma aleasă în fiecare lună“, a explicat Roger Lapis, consulul onorific al Franţei la Braşov. Cine nu doreşte să adopte un urs, poate să ajute rezervaţia sau adăpostul de cîini de la Braşov cu o simplă donaţie. Sanctuarul are nevoie de aproximativ o tonă de mîncare pe zi pentru cei 56 de urşi pe care îi îngrijeşte. Adopţia online va asigura nu numai hrana ursuleţilor, ci şi tratamentul veterinar, îngrijirea pădurii, cheltuieli de mentenanţă – cum ar fi întreţinerea iazurilor urşilor, care ajung lunar la peste 25.000 de euro. În viitor, iubitorii de animale vor putea adopta on-line şi căţei din adăpostul de cîini din Timiş-Triaj, gestionat tot de Asociaţia „Milioane de Prieteni“.
Cristi şi Lydia
• Cristi s-a născut în 1981 şi a fost capturat încă de pui. A fost ţinut într-o cuşcă aflată în spatele unui restaurant din Poiana Braşov împreună cu ursoaica Lydia pentru a fi folosiţi ca atracţie pentru clienţii restaurantului. Cristi a trăit mai bine de 20 de ani în aceste condiţii deplorabile, iar din 1991, i s-a adăugat şi Mura. Abia în 2005, ei au fost salvaţi de Asociaţia „Milioane de Prieteni“, care le-a oferit găzduire în Sanctuarul de la Zărneşti. Deseori, Cristi se joacă cu beţe de lemn în iaz iar Lydia îşi petrece timpul, la rîndul ei, alături de Cristi.
Max, vedeta Animal Planet
• Max este unul dintre primii pensionari ai Sanctuarului. În ciuda staturii sale impresionante, a fost folosit ca atracţie turistică în Sinaia, unde „proprietarul“ său îl ţinea legat în lanţ la intrarea domeniului Peleş, pentru a face poze cu turiştii. După salvarea şi aducerea sa în rezervaţie, administratorii parcului au constatat că ursul este orb. În 2008, o echipă de medici veterinari străini au vizitat sanctuarul pentru a-l opera pe Max şi a-i reda vederea, însă au observat că retinele lui erau desprinse la ambii ochi şi că nu se mai poate face nimic pentru a-l vindeca. Max a fost eliberat într-un ţarc mic, împădurit, cu iaz şi cu un bîrlog al lui, unde se descurcă folosindu-şi mirosul şi auzul pentru a se orienta. Pînă de curînd, îl avea în companie pe Benny – un urs foarte bătrîn, salvat de la o grădină zoologică şi care a murit de bătrîneţe, recent. Povestea lui Max a fost istorisită şi de celebrul canal de televiziune Animal Planet.
Mura, ursul de circ
• Născută în 2001, Mura a fost folosită de o companie de circ românească, pe post de urs circar, care mergea pe bicicletă sau ridicată în labele din spate, îmbrăcată fiind într-o rochiţă de copil. În 2006, Mura a refuzat să mai iasă în arenă şi, drept urmare, a suferit de foame şi diferite privaţiuni. Într-un final, proprietarului i s-a făcut milă şi a solicitat ajutorul Sanctuarului Libearty. Cristina Lapis, Preşedintele Asociaţiei „Milioane de Prieteni“, a luat-o pe Mura primind promisiunea circului că, pe viitor, nu vor mai fi folosiţi urşi în reprezentaţiile circului. Ursoaica s-a adaptat greu cu noua sa viaţă, cu libertatea, cu prezenţa celorlalţi urşi, dar în prezent îşi petrece majoritatea timpului căţărîndu-se în copaci şi scotocind prin iarba şi tufişurile pădurii.
Ursula, singurul urs asiatic
• Ursula este singura ursoaică din sanctuar care nu face parte din specia ursului brun european (Ursus Arctos), ci din specia ursului asiatic negru. Specia este localizată în pădurile luxuriante din nordul Pakistanului, pe toată întinderea Chinei şi în anumite zone din Japonia. Iniţial, Ursula a fost folosită în primii doi ani de viaţă ca urs de circ de o companie din Ucraina. După ce nu a mai avut nevoie de ea, circul a vîndut-o grădinii zoologice din Buhuşi, unde şi-a dus zilele într-o cuşcă mică pe ciment. Cînd a fost salvată de Libearty, Ursula avea deja 27 de ani, vîrstă extrem de înaintată. Ursula are cataractă şi din această cauză este aproape oarbă. Ursula a fost salvată în 2008, împreună cu alţi 4 urşi aflaţi în apropierea cuştii ei. În prezent trăieşte în ţarcul ei, bucurîndu-se de copacii, de bîrlogul şi de iazul ei. Pentru că este foarte bătrînă, Ursula îşi petrece majoritatea timpului relaxîndu-se la soare sau dormind.
Betsy, ursoaica de peste Ocean
• Betsy este şi ea un unicat al rezervaţiei, fiind adusă de peste Ocean, după ce a fost salvată de Societatea pentru Prevenirea Cruzimii Animalelor din Houston (HSPCA) dintr-o mini grădină zoologică aflată în statul Texas din Statele Unite. Betsy este tot un urs brun carpatin, în vîrstă de 24 de ani, şi a ajuns în România în primăvara lui 2010. Deşi este o ursoaică bătrînă, Betsy se poate bucura de habitatul ei natural într-o împrejmuire împădurită, alături de altă ursoaică bătrînă, unde îi place să se scalde în iaz.
Gina şi Sofia
• Gina şi Sofia sînt două surori născute la începutul lui 2006. Este foarte probabil ca mama lor să fi fost împuşcată şi ele capturate. Pînă la eliberarea lor, în octombrie 2006, ursoaicele au fost folosite ca atracţie, la fel ca în cazul lui Cristi şi al Lydiei, de un restaurant din Miercurea Ciuc. Ele au fost botezate de faimosul actor francez Pierre Brice – care a vizitat Sanctuarul în noiembrie 2006 – după numele celebrelor actriţe Gina Lollobrigida şi Sophia Loren. Gina şi Sophia îşi petreceau cea mai mare parte din timp urcîndu-se în copaci şi privind, împreună, urşii adulţi din ţarcurile mari. Acum sînt şi ele împreună cu urşii adulţi, în ţarcul mare, dar nu au renunţat la obiceiul căţăratului. Deşi este născută cu buză de iepure, mica malformaţie n-o deranjează pe Gina în niciun fel şi n-o împiedică să-şi satisfacă marele apetit.
Odi
• Odi a fost capturată din sălbăticie pe cînd era pui, în 1993. A fost ţinută timp de 12 ani la o fermă, într-o cuşcă care măsura nu mai mult de 1,5 metri pe 2 metri, şi a fost hrănită cu porumb. A ajuns la Libearty în august 2005, iar acum se bucură şi ea de libertate alături de ceilalţi urşi din ţarcul mare. Cînd e vară, Odi îşi petrece majoritatea timpului în copaci, dar şi înotînd în iaz. Ursoaica poate fi uşor recunoscută de la distanţă, pentru că are o pată neagră în jurul ochilor.
Miro, mezinul rezervaţiei
• Miro a fost adus în Sanctuar în mai 2007, pe cînd era un mic pui de urs. A fost găsit hoinărind la mărginimea unei păduri din apropierea oraşului Perşani, din centrul României. În primele şase luni, Miro a avut nevoie de îngrijire intensivă şi a fost hrănit cu biberonul. Plîngea mai tot timpul, ca un copil mic, pînă cînd cineva venea să îi ţină companie. La vîrsta de 18 luni a fost dus într-un ţarc în compania altor urşi tineri pentru ca după ce a împlinit doi ani să fie mutat într-unul din ţarcurile mari, alături de ceilalţi 20 de urşi adulţi.
Martinică, ursul pustnic
• Martinică este un urs brun, care a fost capturat din sălbăticie încă de pui şi pus într-o cuşcă din incinta celebrei mănăstiri Cotmeana, din centrul României. Privind ursul ca pe un soi de animal de companie, călugării mănăstirii nu au vrut să-l elibereze pe Martinică. În urma unei campanii media susţinute, s-au strîns mii de semnături într-o petiţie pentru eliberarea ursului. Într-un final, la presiunea opiniei publice, în toamna anului 2008, Martinică a fost salvat şi adus la Sanctuar. Iniţial ursul a fost ţinut într-un ţarc destinat carantinei prevăzut cu o poartă înspre o mică pădure. Fiindu-i frică de ceilalţi urşi, Martinică a stat timp de mai multe zile în dreptul stîlpilor porţii, adulmecînd pădurea de departe. Într-un final a îndrăznit să facă primii paşi în pădure şi negăsind-o deloc înspăimîntătoare s-a obişnuit cu rapiditate atît cu pădurea cît şi cu ceilalţi urşi din ţarcul mare.



